Luna

Este acea creatura mica, palida si schimonosita de intelepciune si timp. Ochii ei mari si goi patrund in intuneric si parcurg strazile pustii ale oraselor adormite, iar urechile ii sunt amortite de persistenta linistii. Muta si rece, este martora somnului nostru, al tuturor, chiar si al celor care nu dorm.

Puterea ei vine insa din visele pe care ni le daruieste fiecaruia. Cosmaruri sau idealuri, fac din noapte zi, o zi ireala, absurda. Planuri de viitor, idei, sentimente de dragoste. Toate incoltesc sub privirea amuzata a lunii. O multime naiva de oameni ce isi inchipuie ca pot muta muntii din loc, ca pot strabate deserturi de nisip si gheata, ca isi pot infrange propriul destin.

Si totusi, unii dintre noi pot fi si binecuvantati de batrana luna. Pentru ca asa vor stelele, pentru ca asa trebuie sa fie.

Iti aduci tu aminte oare ultima noapte cand luna si-a aratat la fel chipul pe cerul instelat? Da, atunci...atunci cand am simtit si sarutul buzelor binecuvantate ale lunii pe fruntea mea.